DESPRE MIHAIL KOGALNICEANU

Comuna Mihail Kogălniceanu, ca unitate administrativ–teritorială a judeţului Constanţa, a fost înfiinţată prin Legea nr.2 din 20 decembrie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, şi este formată din următoarele sate: Mihail Kogălniceanu (reşedinţă), Palazu Mic şi Piatra, precum şi din comunităţile care locuiesc în Grupul Social Sibioara şi Grupul Social “Ceres”.

Atestările documentare cu privire la satul de reşedinţă al comunei datează din secolul I î.Hr., după cum urmează: în timpul ocupaţiei romane, localitatea s-a numit Vicus Clementianensis; la jumătatea secolului al XIII–lea, pe vremea ocupaţiei otomane, localitatea s-a numit Kara Murat; în perioada anilor 1930, Ferdinand I, pentru ca abia în anul 1948 aceasta să dobândească denumirea de Mihail Kogălniceanu.
Comuna Mihail Kogălniceanu, unitate administrativ–teritorială de rangul IV, este situată în partea de sud–est a României, pe platforma podişului Dobrogei Centrale, versantul estic al văii Medgidiei, zonă tipică de câmpie.
Comuna se află la o distanţă de 26 km de municipiul Constanţa, şi se învecinează cu următoarele localităţi: Lumina şi Corbu la est; Castelu, Cuza Vodă, Nicolae Bălcescu la vest; Târguşor şi Cogealac la nord; Ovidiu şi Lumina la sud.
Încadrarea în teritoriul României, ca distanţe, faţă de alte localităţi de mare importanţă, este următoarea: municipiul Constanţa–26 km; municipiul Bucureşti–226 km; municipiul Tulcea–110 km.

Suprafaţa
Localitatea Mihail Kogălniceanu este formată din trei sate: Mihail Kogălniceanu–reşedinţa comunei, cu un număr de 3.067 gospodării şi o populaţie de 8.437 locuitori, satul Palazu Mic, cu 150 gospodării şi 330 locuitori, şi satul Piatra, cu 240 gospodării şi 1.347 locuitori.

Clima
O particularitate distinctă a climei din Dobrogea este frecvenţa prioritară a fenomenului de secetă, care se formează pe fondul celor mai reduse cantităţi de precipitaţii atmosferice de pe teritoriul României.
Clima este de tip Bsax cu veri calde şi secetoase şi ierni reci.
Comuna Mihail Kogălniceanu (44°02” latitudine N, 28°27” longitudine E), aflată la altitudinea de 150 m, la cca.15 km distanţă de Marea Neagră în linie dreaptă, îmbină caracteristicile de climat continental cu cele de climă de litoral maritim, marea exercitându-şi influenţa pe cuprinsul unei fâşii litorale de 10-20 km lăţime spre interiorul Dobrogei.
Regimul climatic este temperat–continental cu influenţe marine, fiind caracterizat prin frecvenţa fenomenului de secetă.
Clima este caracterizată prin veri calde şi secetoase şi ierni reci; temperaturile minime şi maxime sunt cuprinse între -15°C şi +35°C, permiţând diversificarea culturilor agricole, pretabile mecanizării şi irigării.
Media anuală a precipitaţiilor este de 250-380 mm.

Vegetaţia
Dobrogea în ansamblul său este o regiune tipică de stepă uscată şi cu o vegetaţie ierboasă adaptată condiţiilor xerofitice.
Elementele florei spontane aparţin ţinutului pontic şi sunt reprezentate de specii precum: Botriochloa ischaenum, Festuca vallesiaca, Agropyrom cristatum. Local apar şi elemente lemnoase reprezentate prin lăstărişuri din vechile păduri de mărăcinişuri: Quercus pubescens Prunus mahaleb. Speciile arburistive şi subarburistive se remarcă printr-un amestec de specii de origine mediteraneană, ponto-mediteraneană şi submediteraneană, Jasminum fruticans (iasomia galbenă), Cotinus coggyria (scumpia), Crataegus monogyna (păducel), Paliurus spina–christi (paliur).

Fauna
Fauna este reprezentată de o mare diversitate de specii, dominante fiind cele de origine mediteraneană alături de cele de origine balcanică şi pontică.
Date fiind condiţiile climatice, mamiferele sunt mai slab reprezentate sub raportul numărului de specii, fiind întâlnite specii comune: Sus scrofa (mistreţ), Lepus europaeus (iepure), Vulpes vulpes (vulpea), Apodemus sylvaticus (arici), dar şi specii rare: Vulpes melanogaster (vulpea cărbunăreasă), Vormela peresguna (dihorul pătat).
Speciile de păsări prezente în ecosistemul localităţii Mihail Kogălniceanu, aprobate pentru vânătoare, sunt: Phasianus colchicus (fazan), Pevdix pevdix (potârniche), Coturnix coturnix (prepeliţă), Fulica atra (lişiţa), Gallinula chloropus (găinuşa), Vanellus vanellus (nagâţ).
Pe teritoriul comunei, Lacul Taşaul este un bazin cu importanţă avifaunistică, în care numărul şi diversitatea speciilor de păsări sunt considerabile: Tadorna tadorna (califarul alb), Ardea purpurea (stârc roşu), Egreta gazeta (egreta), Branta ruficollis (gâsca cu gât roşu).

Reţea hidrografică
Comuna nu are o reţea hidrografică semnificativă. Reţeaua hidrografică este formată din: râul Casimcea, care traversează satul Palazu Mic, pârâul Agi Cabul, care traversează localitatea Mihail Kogălniceanu, precum şi o parte din lacul Taşaul.
Suprafaţa hidrografică este de 398 ha şi face parte din domeniul public al statului.
Apele freatice sunt prezente în intervalul 1,5–3,0 m, ceea ce întreţine un regim freatic umed. Există unele inflexiuni locale (văi, vâlcele evazate), unde se adună apele pluviale şi precipitaţiile torenţiale în timpul verii, şi care au influenţat solificarea.
O specificitate anume în cazul apelor freatice de pe teritoriul comunei Mihail Kogălniceanu este şi salinizarea slab sulfurică a acestora, ceea ce a condus la salinizarea secundară a solurilor.
Râul subteran din Peştera de Cristal, aflată în satul Piatra, constituie o resursă de apă, care poate fi valorificată.

Subsolul
Teritoriul comunei este situat în platforma Dobrogei Centrale, constituită dintr-un fundament de şisturi cristaline mezometamorfice (micaşisturi, amfibolite, cuarţite) acoperite de formaţiunea şisturilor verzi. Peste acest soclu, mult înălţat faţă de Dobrogea de Sud, s-a depus o cuvertură sedimentară parţial înlăturată de eroziune, formată din roci jurasice, cretacice şi sarmatiene, toate acoperite de o cuvertură de loess.

Solul
Repartiţia teritorială a principalelor tipuri şi subtipuri de soluri este condiţionată de factorii ecologici specifici Dobrogei Centrale, precum şi de o serie de factori locali, ca regimul pânzei freatice, care a condus la umezirea unor soluri şi salinizarea slabă a acestora.
Suportul parental al solurilor este reprezentat de roci moi, loessoide, în mare parte remaniate, având în vedere textura mijlocie fină (lutoargiloasă) a majorităţii solurilor cercetate. Situaţia se datorează surplusului de precipitaţii ce caracterizează zona (o influenţă având pădurile răspândite pe o suprafaţă destul de mare, aflate în apropierea intravilanului), şi care a condus la levigarea carbonaţilor şi apariţia cernoziomurilor cambice pe cea mai mare parte din suprafaţă.
Principalele tipuri de soluri sunt: cernoziom, cernoziom cambic şi subtipurile acestora.
Clasa cernisolurilor ocupă aproximativ 97,05% din suprafaţa totală. Datorită însuşirilor fizico–chimice, aceste soluri au capacităţi productive ridicate. Cernoziomurile şi cernoziomurile cambice ce aparţin acestei clase, care constituie arealul compact al comunei Mihail Kogălniceanu, sunt caracterizate printr-un orizont de humus bine dezvoltat, închis la culoare, cu textură mijlocie, fină, având carbonaţi fie la suprafaţă, fie levigaţi (cazul cernoziomurilor cambice). O caracteristică specială a cernoziomurilor cambice de pe teritoriul comunei Mihail Kogălniceanu, întâlnită în teren şi demonstrată analitic, a fost regradarea carbonaţilor X312, adică readucerea către suprafaţă a carbonatului de calciu.
Clasa hidrosolurilor apare într-un singur areal. Acestea sunt legate de excesul puternic de umiditate de pe valea din partea de sud a teritoriului.
Clasa protisolurilor este întâlnită în partea de est a localităţii, la hotarul cu Sibioara, fiind formată pe substrat calcaros. Aceste soluri au un potenţial productiv scăzut, sunt mai puţin fertile şi pot fi folosite pentru păşuni şi plantaţii de pomi.

Habitate naturale
Ariile protejate constituie exponentele stării actuale a ecosistemelor naturale. Acestea devin o necesitate deoarece ecosistemele naturale reprezintă componentele primordiale ale capitalului natural şi au ca rol asigurarea resurselor şi proprietăţilor ce stau la baza dezvoltării socio-economice.
Prin calităţile lor, habitatele naturale pot constitui laboratoarele în care se poate acumula cunoaşterea necesară pentru asigurarea tranziţiei spre o dezvoltare durabilă.
La sfârşitul anului 2005, localitatea Mihail Kogălniceanu înregistrează două propuneri de situri Natura 2000: Lacul Taşaul (validat) şi Palazu Mic-Vest (în curs de validare). Situl Lacul Taşaul a fost propus ca arie de protecţie specială avifaunustică pentru conservarea speciilor de păsări sălbatice. În prezent este validat la nivel naţional şi va fi inclus în Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000.
Situl Palazu Mic–Vest a fost propus ca arie specială în scopul conservării habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. În prezent se află în proces de analiză în vederea validării la nivel naţional.

Habitate acvatice
Acest tip de habitat este reprezentat prin Lacul Taşaul, sit Natura 2000. Acest sit, este o arie de protecţie specială avifaunistică, având ca scop conservarea păsărilor sălbatice şi menţinerea habitatului într-o stare de conservare favorabilă.
Lacul Taşaul, format pe valea Casimcei, este un liman fluvio-marin ce se alimentează din ape de suprafaţă şi subterane.
Structura biocenozei fitoplanctonice este dominată în principal de grupa Cyanophyta, iar cea a biocenozei bioplanctonice, de grupele Rotatoria, Copepoda (sursa: D.A.D.L Constanţa).

Valori culturale
Pe teritoriul comunei se găsesc următoarele vestigii, care constituie valorile culturale ale comunităţii:

Nume

Locaţia


Aşezările neolitice de la Sitorman (aparţin culturilor Hamangia şi
Gumelniţa)

Piatra


Vicus-ul roman de la Sitorman (mine)

Piatra


Emorianul de la “Ratarie” (Pe ţărmul de est al Lacului Taşaul)

Piatra


Biserica Catolică (ridicată în anul 1897 în stil gotic, monument de
o valoare istorică deosebită)

Mihail Kogălniceanu


Biserica Ortodoxă (ridicată în anul 1934 în stil bizantin)

Mihail Kogălniceanu


Muzeul etnografic aromân

Mihail Kogălniceanu


Sistemul de apeducte

Piatra


Creaţiile Eoliene de pe Dealul Sitormanului

Piatra


Biserica Ortodoxă

Palazu Mic


Geamie

Piatra


Cimitirul Musulman

Piatra


Cimitirul Musulman

Mihail Kogălniceanu

RESURSE UMANE

Tablou demografic general
Localitatea Mihail Kogălniceanu are un potenţial de dezvoltare considerabil, exprimat atât în resurse naturale, cât şi umane, după cum urmează:

Structura pe medii de viaţă

– populaţia activă 3.726
– populaţia ocupată 2.812
– şomeri 914
– pensionari 1.656

Structura pe etnii

Total populaţie 10.072 (100%)
din care:
români 9.314 (92,5%)
tătari 335 (3,3 %)
turci 106 (1,0%)
rromi 269 (2,7 %)

Transport feroviar
Localitatea Mihail Kogălniceanu nu are reţea de transport feroviar de călători, dar dispune de o reţea feroviară de transport marfă, care leagă Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu de reţeaua Constanţa–Medgidia–Tulcea.
La o distanţă de 9 km faţă de comună, în localitatea Nicolae Bălcescu, există reţea feroviară de transport călători, care asigură legătura cu municipiile Constanţa, Medgidia şi Tulcea.

Transport aerian
Pe raza localităţii, este amplasat Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu, care funcţionează ca aeroport de rezervă pentru Aeroportul Internaţional Henri Coandă-Otopeni, iar în perioada estivală asigură legături aeriene cu toate oraşele importante din Europa.
Aeroportul posedă o pistă de aterizare-decolare în lungime de 3.500,00 m, şi are o capacitate de operare de 6 avioane/oră.

Infrastructura de învăţământ
La nivelul comunei Mihail Kogălniceanu, funcţionează un număr de 14 instituţii de învăţământ, aflate în sectorul public, după cum urmează:
– opt grădiniţe, din care patru în localitatea Mihail Kogălniceanu şi câte una în satele Piatra şi Palazu Mic, Grupul Social Sibioara şi Grupul Social “Ceres”;
– cinci şcoli generale, din care două în localitatea Mihail Kogălniceanu şi câte una în satele Palazu Mic şi Piatra, precum şi în Grupul Social “Ceres”;
– Liceul Teoretic Mihail Kogălniceanu, aflat în localitatea Mihail Kogălniceanu.
Infrastructura de învăţământ a fost cuprinsă într-un proces de reabilitare începând cu anul 2004. Astfel, un număr de 3 grădiniţe din localitate au fost reabilitate şi dotate la standarde europene.
În anul 2006, clădirile Şcolii generale Piatra şi Liceului Teoretic Mihail Kogălniceanu au intrat într-un proces de reparaţii capitale, care vor fi finalizate până la sfârşitul anului 2007.
Şcoala cu clasele I-IV Grup Social “Ceres” urmează a fi reabilitată după reglementarea situaţiei juridice a terenului.

Infrastructura de sănătate
Asistenţa medicală în comuna Mihail Kogălniceanu este asigurată prin intermediul a:
– patru cabinete medicale de medicină de familie;
– trei cabinete medicale stomatologice;
– un cabinet privat de medicină generală;
– un cabinet stomatologic privat.
Toate aceste cabinete funcţionează în cadrul Dispensarului Medical Mihail Kogălniceanu.
Serviciile farmaceutice sunt asigurate de două farmacii situate în localitate, în satele componente ale comunei neexistând puncte farmaceutice.
În intervalul 2004-2006, clădirea Dispensarului Medical Mihail Kogălniceanu a fost reabilitată, fiind racordată la reţeaua de alimentare cu gaz metan, instalaţia electrică fiind de asemenea înlocuită.
Noul spaţiu îndeplineşte standardele de funcţionare a unui centru de asistenţă medicală permanentă.
Serviciile farmaceutice sunt asigurate de cele două farmacii situate în localitatea de reşedinţă, în satele componente ale comunei neexistând puncte farmaceutice.

Infrastructură de cultură
Serviciile culturale din comună se desfăşoară în spaţiile Căminelor Culturale din localitatea Mihail Kogălniceanu şi din satul Piatra.
În comună funcţionează o bibliotecă publică, cu un număr de 18.000 volume.